Bruxism

Între doi şi trei copii din 10 suferă de bruxism, însă, conform experţilor, majoritatea ajung să depăşească această problemă pe măsură ce cresc.
Cauzele bruxismului:
Deşi au fost efectuate studii, nimeni nu ştie exact ce anume cauzează bruxismul. În unele cazuri, copiii pot scrâşni din dinţi deoarece nu le este corect aliniată dantura. Alţii o fac ca răspuns la durere, cum ar fi o durere de urechi sau o erupţie dentară.
Stresul – tensiunea sau furia – este o altă cauză. De exemplu, un copil şi-ar putea face griji în legătură cu un test la şcoală sau cu o schimbare în rutina zilnică (naşterea unui frate sau apariţia unui profesor nou). Chiar şi cearta cu părinţii şi fraţii poate provoca suficient stres cât să îi facă pe micuţi să îşi încleşteze maxilarul şi să scrâşnească din dinţi în timp.
Unii copii hiperactivi dezvoltă, de asemenea, bruxism. Uneori, copiii cu afecţiuni medicale (cum ar fi paralizie cerebrală) sau aflaţi sub tratament medicamentos special se confruntă şi ei cu această cu problemă.
Efectele bruxismului:
Multe cazuri de bruxism trec neobservate, fără efecte adverse, în timp ce altele le provocă celor mici dureri de cap sau dureri de urechi. De obicei, însă, bruxismul e mai neplăcut pentru alţi membri ai familiei decât pentru copil, din cauza sunetului pe care dintii îl scot când se freacă între ei.
În anumite circumstanţe, scrâşnitul pe timp de noapte poate toci smalţul dinţilor, poate duce la creşterea sensibilităţii la diferenţele de temperatură şi poate provoca dureri faciale severe, precum şi probleme ale maxilarului, cum ar fi disfuncţia articulaţiei temporomandibulare (ATM). Cu toate acestea, majoritatea copiilor care scrâşnesc din dinţi nu au astfel de probleme decât dacă bruxismul devine cronic.
Diagnosticarea bruxismului:
O mulţime de copii care scrâşnesc din dinţi nu sunt nici măcar conştienţi de asta, aşa că de multe ori fraţii sau părinţii sunt cei care identifică problema.
Dacă crezi că micuţul tău scrâşneşte din dinţi - mergi cu el la dentist. Acesta va examina dinţii să vadă dacă au smaltul tocit, dacă există crăpături sau sensibilitate ridicată.
Tratarea bruxismului:
Majoritatea copiilor scapă de bruxism pe măsură ce cresc, dar o combinaţie de supraveghere părintească şi vizite la dentist pot ajuta la menţinerea sub control a problemei.
În cazurile în care scrâşnitul îi provoacă copilului dureri de maxilar sau deteriorări dentare, medicul stomatolog poate recomanda un aparat de protecţie a danturii( capa ortodontică). Deşi copilului i-ar putea fi greu să se obişnuiasca să doarmă cu un astfel de aparat în gură, rezultatele pozitive vor fi observate foarte repede.
Cum ajutăm copiii cu bruxism:
Cel mai important lucru este relaxarea înainte de culcare – de exemplu, făcându-le copiilor o baie caldă sau un duş, ascultând muzică liniştitoare preţ de câteva minute, sau citindu-le o carte.
În cazul în care bruxismul este cauzat de stres, întreabă-ţi copilul ce anume îl supără şi caută o modalitate de a-l ajuta.
Cât durează bruxismul?
Bruxismul din copilărie este, de obicei, depăşit până la adolescenţă. Majoritatea copiilor se opresc din scrâşnit din dinţi atunci când li se schimbă dinţii de lapte. Cu toate acestea, nu este imposibil ca unii să continue să îşi scrâşnească dinţii chiar şi în adolescenţă. Dacă bruxismul este cauzat de stres, acesta va continua până în momentul în care factorul de stres este îndepărtat.
Prevenirea bruxismului:
Deoarece bruxismul este răspunsul natural al unui copil la creştere şi dezvoltare, cele mai multe cazuri nu pot fi prevenite. Bruxismul indus de stres poate fi evitat, discutând cu copilul despre sentimentele sale şi ajutându-l să facă faţă!