Cancerul de piele

Incidența cancerelor de piele a crescut de 3-4 ori în ultimile decade și se află în continuă creștere, în contextul creșterii duratei de viață, îmbătrânirii populației și continuării comportamentelor de expunere la soare.

Cancerele de piele reprezintă o povară semnificativă pentru sistemele de sănătate, cazurile avansate fiind asociate cu morbiditate, mortalitate și costuri medicale ridicate.

Cauzele depistării tardive a cancerelor cutanate au fost structurate în 3 grupe, cauze dependente de maladie, cauze dependente de pacient şi cauze dependente desistemul medical:

1. Cauzele dependente de maladie sunt caracterizate de debut latent sau fulminant al bolii, cu un nivel înalt de mortalitate.

2. Cauzele dependente de pacient se prezintă prin adresarea tardivă a pacientului, expunerea necontrolată la radiațiile ultravioete, în deosebi cele artificiale.

3. Cauzele dependente de sistemul medical în depistarea tardivă a cancerelor cutanate. Lipsa datelor epidemiologice precise despre cancerele cutanate epiteliale (Non-Melanoma Skin Cancer NMSC) la nivel European si internațional. NMSC nu este inclus în majoritatea registrelor de cancer.

Protocolul Național al Melanomului Malign cutanat nu a fost actualizat din 2012, lipsesc datele despre metodele moderne de diagnostic și tratament. Cuvinte cheie: NMSC (Non-Melanoma Skin Cancer NMSC), CSC (Carcinom Spino Celular), CBC (Carcinomul bazocelular), MM (Melanom Malign).

Cele mai frecvente cancere cutanate sunt carcinomul bazocelular (CBC), ce reprezintă 75 % din cazurile de cancer cutanat și carcinomul spinocelular (CSC) care reprezintă 20% din cazurile de cancer cutanat, și deși melanomul reprezintă mai puțin de 5 % din cazurile de cancer cutanat, este responsabil de 75 % din decesele cauzate de cancerele cutanate. Incidența melanomului malign (MM) s-a triplat în ultimii 40 ani, fiind de 13 cazuri noi/100 000 locuitori/an în Uniunea Europeană.

Mortalitatea cauzată de melanom este 2.2/100 000/an în Uniunea Europeană și a crescut cu 44% în ultimii 30 de ani, mortalitatea ridicată datorându-se potențialului ridicat de metastazare și rezistenței la terapia clasică. Vârsta medie de diagnostic este 53 ani, melanomul fiind cel mai frecvent cancer la femei între 25 si 30 de ani. Riscul de a dezvolta melanom pe durata vieţii este de 1:59.

Marea majoritate a melanoamelor sunt cauzate de soare. De fapt, un studiu din Marea Britanie a constatat că aproximativ 86% din melanoame pot fi atribuite expunerii la radiații ultraviolete (UV) de la soare. Sa constatat importanța evoluției rapide a etapelor de diagnostic și tratament a pacienților cu cancer cutanat. Pacienții cu melanom în stadiul I tratați în decurs de 30 de zile de la biopsie, în comparație cu cei tratați la 30 până la 59 de zile după biopsie au un risc cu 5% mai mare de a muri din cauza bolii, iar cei tratați la peste 119 zile după biopsie au un risc cu 41% mai mare. În toate etapele melanomului, rata medie de supraviețuire pe cinci ani în SUA este de 92%. Rata de supraviețuire estimată la cinci ani pentru pacienții al căror melanom este detectat devreme este de aproximativ 99%. Rata de supraviețuire scade la 65% atunci când boala ajunge la ganglionii limfatici și la 25% atunci când boala metastazează organele îndepărtate. Doar 20%-30% din melanoame se găsesc în alunițele existente, în timp ce 70 până la 80 la sută apar pe pielea aparent normal.

În medie, riscul de melanom al unei persoane se dublează dacă a avut mai mult de cinci arsuri solare, dar doar o singură arsură solară în copilărie sau adolescență mai mult decât dubleazănșansele unei persoane de a dezvolta melanom mai târziu în viață. Utilizarea zilnică regulată a unui SPF 15 sau mai mare de protecție solară reduce riscul de a dezvolta melanom cu 50%. Melanomul reprezintă 7% din cazurile noi de cancer la bărbați și 4% din cazurile noi de cancer la femei. Bărbații cu vârsta de cel puțin 49 de ani au o probabilitate mai mare de a dezvolta melanom decât orice alt cancer. Între 15 și 39 de ani, bărbații sunt cu 55% mai predispuși să moară de melanom decât femeile din aceeași grupă de vârstă. Femeile în vârstă de 49 de ani și mai puțin sunt susceptibile de a dezvolta melanom decât orice alt cancer, cu excepția cancerelor de sân și tiroidian.

În Republica Moldova o mare proporție din cancerele de piele, atât MM cât și NMSC sunt diagnosticate tardiv, în stadii avansate, cu morbiditate și mortalitate înaltă. Prin urmare, detectarea precoce este cel mai important pas pentru îmbunătățirea prognosticului. În ultimii ani au fost dezvoltate o serie de noi tehnici neinvazive pentru diagnosticarea precoce a melanomului, care sunt superioare examinării cu ochiul liber. Sunt implimentate câteva tehnici de diagnostic neinvazive, cum ar fi fotografia corpului total, dermoscopia digitală și microscopia confocală, care, pe lângă dermoscopie, ajută dermatologul să diferențieze nevii de melanoamele timpurii.

Institutul Oncologic este instituţia abilitată pentru monitorizarea şi evaluarea serviciilor de profil, inclusiv a măsurilor profilactice prin crearea Unităţii de monitorizare, evaluare şi integrare a serviciilor de asistenţă medicală (ordinul nr. 46 din 31.01.2006), având drept scop implementarea politicii naţionale de sănătate la capitolul prevenţia maladiilor canceroase prin depistarea formelor precoce. În cadrul instituţiilor din sectorul AMP, în CS, AMT şi CMF, medicii de familie, medicii dermatologi sau medicul oncolog la nivel regional sunt specialiştii responsabili de examenul profilactic al cancerului cutanat.

Implementarea unui program național de screening pentru cancerul cutanat la nivelul AMP va preveni depistarea precoce a cancerului cutanat, pacienții cu nevi atipici și cei din grupul de risc care vor fi îndreptați la consultația medicului oncolog, acest program va permite monitorizarea în evoluție a nevilor existenți și luarea la evidență a persoanelor din grupul de risc. Cancerul cutanat nedepistat la timp este un impact major, constituind o povară atât pentru populaţie, cât şi pentru sistemul sănătăţii. Dezvoltarea programului de screening populaţional universal oferit gratis populaţiei eligibile va duce la sporirea adresabilităţii la servicii profilactice. Programul de screening propus va avea un impact social pozitiv prin reducerea ponderii cazurilor de cancer depistate tardiv şi diminuarea substanţială a incidenţei cancerului cutanat.

Obținerea unor date epidemiologice precise privind incidența, prevalența si gravitatea tumorilor cutanate în Republica Moldova reprezintă o prioritate în vederea orientării strategiilor viitoare de prevenție și tratament, și de alocare a fondurilor și resurselor necesare reducerii morbidității, mortalității și impactului socio-economic al acestor cancere.